Fundamentele Economice Ale Managementului Comparat

CAPITOLUL I

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANGEMENTULUI COMPARAT

1.1. DEFINIREA MANAGEMENTULUI COMPARAT

Ca pentru orice ştiinţă tânără, şi pentru managementul comparat există mai multe accepţiuni asupra conţinutului şi funcţiilor sale. Se constată chiar mai multe variante de definire, cu o largă circulaţie în literatura de specialitate. Astfel, William Newman, unul dintre bine cunoscuţii specialişti în domeniu, afirma că “managementul comparat se ocupă de studiul similarităţilor şi diferenţelor din practica managerială locală din diferite ţări”[1] . Un pas înainte face, după opinia noastră, Raghu Nath, care consideră că “în mod larg, managementul comparat se concentrează asupra similarităţilor şi deosebirilor dintre sistemele de management şi economice din diferite contexte”[2]. Cu toate că, faţă de Newman, Nath extinde sfera managementului comparat în afara practicii conducerii, constatăm că, în ceea ce priveşte natura şi localizarea sistemului care constituie obiectul comparaţiei, este destul de imprecis şi chiar prea cuprinzător. Astfel, nu precizează cerinţa obligatorie ca să se aibă în vedere contextele culturale naţionale diferite şi, în plus, pe lângă sistemele de management, include şi sistemele economice. Ori, sistemul de management care formează obiectul managementului comparat este normal să se refere - cel puţin teoretic - la toate tipurile de organizaţii, începând, fireşte, cu cele economice, dar continuând, desigur, şi cu cele ştiinţifice, tehnice, educaţionale etc.

Limitele menţionate sunt depăşite de către Edwin Miller, care ne propune o definire a managementului comparat mult mai cuprinzătoare şi mai exactă decât precedentele. Astfel, el consideră că “managementul comparat se ocupă cu studiul fenomenelor de management pe o bază multinaţională, axându-se asupra detectării, identificării, clasificării, măsurării şi interpretării similarităţilor şi deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele, conceptele şi tehnicile de...